- funigél
- s. m., pl. funigéi, art. funigéii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
funigél
Look at other dictionaries:
funigel — FUNIGÉL, funigei, s.m. (De obicei la plural) Fir al unui anumit soi de păianjeni mici, care se vede plutind în aer în zilele senine de toamnă. – et. nec. Trimis de baron, 24.01.2003. Sursa: DEX 98 FUNIGÉL s. v. păducel. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
furnicel — FURNICÉL s. v. abces, furuncul, păducel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime furnicél ( éi), s.m. – Furuncul. – var. (înv.) funecel, funigel, funi(n)cel, furincel. lat. *fŭruncĕllus, în loc de fŭruncŭlus (Densusianu, rom., XXXIII, 77; … Dicționar Român
funie — FÚNIE, funii, s.f. 1. Frânghie1. ♢ Funie de ceapă (sau de usturoi) = împletitură, cunună de ceapă sau de usturoi. ♢ expr. Drept ca funia în traistă (sau în sac) = strâmb, răsucit; fig. nedrept, necinstit. A vorbi de funie în casa spânzuratului =… … Dicționar Român
păducel — PĂDUCÉL, păducei, s.m. 1. Arbust sau arbore spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în bucheţele, cu fructe comestibile, care se cultivă şi ca plantă ornamentală (Crataegus monogyna). 2. Insectă parazită care… … Dicționar Român
